Pastele in Romania

pasteleSarbatoaera ortodoxa care anunta Invierea Domnului Iisus Hristos semnifica totodata si biruinta omenirii, triumful asupra suferintei si spalarea pacatelor.

Pentru crestini Sarbatoarea Pastelui incepe cu 48 de zile inainte de Inviere, odata cu Postul Mare sau Postul Pastelui. Ultima saptamana din Postul Pastelui este numita Saptamana Patimilor si incepe in duminica Floriilor, duminica in care se comemoreaza intrarea lui Iisus in Ierusalim. Saptamana Patimilor comemoreaza prinderea lui Iisus Hristos, crucificarea si moartea Lui. In acesta ultima saptamana, multe biserici tin slujbe in fiecare seara, slujbe numite Denie. De luni pana joi se comemoreaza ultima masa, prinderea si inchiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeste Joia Mare sau Joia Patimilor. In aceasta zi crestin-ortodoxii participa la slujba de dimineata unde duc mancare si vin pentru a fi sfintite. Dupa slujba, se merge impreuna cu preotul la cimitir pentru a sfinti mormintele, loc unde se da de pomana mancarea si vinul anterior sfintit, pentru sufletul mortilor. Joia Mare e si ziua in care se coc cozonacii, pasca si se vopsesc ouale, legendele spunand ca ouale acum sfintite se vor pastra, fara a se strica, tot anul. Motivul pentru care se vopsesc oua de Paste este legat de rastignirea lui Hristos, al carui sange a curs peste cosul cu oua pus de insasi Maica Domnului sub crucea pe care fiul ei era rastignit. Erau ouale pe care vroia sa le dea soldatilor ca sa-i induplece sa aiba mila de fiul ei. Sangele Mantuitorului, simbol al vietii, care a curs peste ouale din cos, le-a inrosit.

Vineri, numita Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor, este comemorata crucificarea si moartea lui Iisus Hristos. In acesta zi crestinii nu mananca nimic pentru a putea primi Sfantul Paste in curatenie trupeasca. Tot in aceasta zi se duc flori la biserica pentru Hristos si se trece pe sub masa de 3 ori. Acest fapt semnifica poticnirile pe care le-a avut Mantuitorul atunci cand si-a carat in spate propria cruce pentru rastignire. Mielul de Paste este sacrificat tot in Vinerea Mare, facandu-se in acest fel o apropiere intre sacrificiul lui Hristos, care este rastignit, si cel al mielului, unul din simbolurile sub care inainte de instituirea oficiala a religiei crestine era reprezentat Domnul Iisus Hristos. Tot in aceasta zi credinciosii merg la cimitir pentru a le aprinde lumanari celor morti.

In Sambata Mare gospodinele prepara drobul de miel si friptura, urmand ca seara toata familia, imbracata in tinuta de sarbatoare, sa mearga la slujba de Inviere. O parte din bucatele preparate sunt puse intr-un cos si duse la biserica pentru a fi sfintite. Slujba incepe la miezul noptii, moment in care preotul iese din biserica chemand si crediciosii cu indemnul “Veniti de luati lumina!”, impartindu-le lumina de la lumanarea sa. Dupa ce lumanarile credinciosilor sunt aprinse, alaiul in frunte cu preotul inconjoara biserica de trei ori, cantand “Hristos a inciat din morti, cu moartea pe moarte calcand; si celor din morminte viata daruindu-le”. Se intra apoi din nou in biserica unde continua slujba de Inviere pana dimineata. La finalul slujbei le sunt impartite credinciosilor bucatele de paine stropite cu vin, painea insemnand trupui iar vinul sangele lui Iisus Hristos, amestec numit in majoritatea zonelor din tara Sfintele Pasti. Acesta este consumat inainte de masa de Paste, fiind elementul care rupe postul.

Duminica, dupa ce este servit pranzul in familie, se merge din nou la slujba numita “A doua Inviere” in cadrul careia vor fi citite in 12 limbi versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei dupa Ioan.

In Muntenia, in duminica Pastelui exista obiceiul ca intreaga familie sa se spele intr-un lighean in care au fost puse oua rosii si bani din argint sau aur, crezandu-se ca astfel toti vor fi sanatosi si vor prospera.

In ziua de luni a Saptamanii Luminate, numita si a doua zi de Pasti, in Transilvania se merge cu stropitul sau udatul, obicei care isi are originea in perioada precrestina, ca simbol al vietii si fertilitatii, fiind practicat de mai multe popoare germanice. De fapt, conform credintei religioase, obiceiul a fost adoptat in amintirea faptului ca evreii i-au stropit cu apa pe adeptii lui Iisus care aduceau vestea Invierii. Azi baietii se aduna in grupuri si merg la casele fetelor pentru “a le stropi”. In trecut stropitul insemna afundarea unui buchet de busuioc in apa si atingerea capului fetei cu buchetul ud. Azi majoritatea baietilor uda fetele cu parfum sau apa de colonie. Fetele ii rasplatesc pe baieti cu cozonac, pasca si oua rosii.

In alte zone din Transilvania, in ziua de sambata baietii impodobesc brazi cu panglici colorate iar la lasarea intunericului se strecoara in curtile fetelor de maritat si le agata brazii la poarta. Pentru ca pandesc toata noaptea la ferestre, tinerele stiu pe cine trebuie sa rasplateasca la stropit in prima sau a doua zi de Paste.

In Oltenia credinciosii merg la biserica cu un cos plin de alimente si in martea de dupa Paste, se aseaza la o masa mare asezata in curtea bisericii si impart mancarea adusa, ciocnind pe rand cate un ou cu preotul.

In saptamana de dupa Paste sau Saptamana Luminata nu se munceste pana in ziua de joi.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s