Top 3 sate din Tara Fagarasului

Tara Fagarasului, zona de la poalele celor mai inalti munti din Romania, musteste de obiceiuri, multiculturalism, ritualuri, povesti despre eroi, toate intr-un cadru natural idilic. DailyBusiness.ro te invita sa faci aici un minitur de numai doua zile primavara aceasta, mai ales ca se apropie sarbatorile pascale, care ne apropie de traditiile de la tara. Te asteapta 3 mici comori, pe langa care ai trecut poate de multe ori fara sa ai habar ca exista.
Peste 60 de sate strabat Tara Fagarasului de-a lungul Drumului National 1, un lant de oameni, case, biserici, costume, mesteri, bucatarii care formeaza un mix de culturi – romaneasca, saseasca si maghiara – care nu trebuie sa se piarda. Dintre toate satele, noi am ales 3 reprezentative: 

Sinca Veche, unde omul a sfintit locul 

sincaSatul Sinca Veche este asezat la poalele Muntilor Fagaras, la 50 km de Brasov, pe drumul spre Sibiu (la Baile Persani se face un drum la stanga). Localitatea este inconjurata de orizonturi largi. Aici se vad cele mai frumoase asfintituri si minunate curcubeie, iar privirea se odihneste in verdele ierbii si-n crestele muntilor, spun localnicii. 

Din inima satului se deschide un drum spre munte. La nici o suta de metri, drumul ajunge la Dealul Plesului ce ascunde comorile de la Sinca Veche – bisericile sapate in piatra, asezarea dacica, vatra monolitilor, izvorul tamaduitor, parcul ecologic si manastirea noua, a Sfantului Nectarie. 

Biserica Rupestra, denumita sugestiv si Templul Ursitelor, atrage in fiecare an mii de oameni, datorita faptului ca este sapata in stanca. Vizitatorii au povestit ca fie s-au simtit invigorati fie i-a apucat un somn greu atunci cand au intrat in Templul Ursitelor. Se zice ca cine doarme macar si cateva minute in templu sau in apropierea lui capata forte noi si devine mai puternic. Locul este impodobit cu icoane, flori de munte si candele care nu apuca sa se stinga niciodata. 

Vad, satul narciselor si al plugarilor 

vadSatul Vad din comuna Sercaia, judetul Brasov, gazduieste Dumbrava Vadului, cunoscuta si sub numele de Poiana Narciselor, monument al naturii. Primavara, in luna mai, printre stejari, infloresc milioane de narcise. Dumbrava Vadului a constituit un minunat decor al unui episod al filmului artistic romanesc Neamul Soimarestilor, ecranizare a romanului cu acelasi nume, scris de Mihail Sadoveanu.

In acest sat se desfasoara in fiecare primavara un obicei, cu un scenariu ritualic al mortii si renasterii anuale a divinitatii vegetale, denumit „Plugarul”. Rolul principal il are tanarul care a iesit primul la arat in acel an. Ceremonialul cuprinde mai multe secvente rituale: dupa alegerea plugarului urmeaza ca in prima zi de Paste fetele sa impleteasca legaturi din grau verde cu care a doua zi plugarul va fi „gatit”, graul verde fiind simbol al inceputului unui nou ciclu. 
Serbarea plugarului incepe cu ascunderea acestuia in incinta gospodariei sale, urmata de cautarea lui. Dupa ce este gasit, urmeaza gatirea cu graul verde. Plugarul este apoi urcat pe o grapa de lemn si purtat spre rau de catre ceilalti baieti. Aici este scufundat cu grapa cu tot de patru ori in cele patru zari. Plugarul ii stropeste apoi pe satenii adunati pe malurile raului, dar mai ales pe tinerii care s-au casatorit in acel an, cu scopul ca gospodariile si casnicia lor sa fie rodnice si imbelsugate.

Carta, bijuteria ascunsa 

cartaAici se pastreaza ruinele manastirii cisterciene, unul dintre cele mai vechi si importante monumente ale stiului gotic timpuriu din Transilvania. Cistercienii sunt un ordin calugaresc originar din Franta, si raspandit in mai multe tari. Acum este denumita Manastirea Carta, fosta manastire cisterciana din Tara Fagarasului, actualmente biserica evanghelica a comunitatii locale germane, situata pe malul stang al Oltului, intre municipiile Sibiu si Fagaras, in imediata vecinatate a localitatilor de azi Carta si Cartisoara. 

Manastirea a fost fondata in anii 1205-1206 de regele Andrei al II-lea al Ungariei. Luptele cu otomanii din anii 1421-1432 si decaderea ordinului au facut ca biserica si manastirea  ei sa ajunga o ruina. 

Daca ajungeti la aceasta manastire si nu este deschisa, cereti cheile la familia de la nr. 110, oameni foarte gospodari care se ocupa de intretinerea manastirii. Manastirea se distinge prin ferestrele ovale mai mari spre est si prin prezenta spiritului cavalerilor teutoni. Din interior se poate urca pana sus in clopotnita, pentru o mai buna privire de ansamblu, sfatuiesc cei care au fost aici. 

Pentru cei care vor sa ramana peste noapte in sat este un camping unde se poate sta cu cortul sau cu rulota, nu exista casute. Gazdele sunt foarte de treaba si amabile, locul curat si ingrijit, multa liniste, preturile bune. 

Sursa: Dailybusiness.ro

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s