Top 3 castele din Transilvania

1. Castelul Peles

Peles

Castelul Peles a fost construit la ordinul regelul Carol I, intre anii 1873-1914, pentru a servi ca resedinta de vara a familiei regale. Locul constructiei, Sinaia, a fost ales de insusi regele, dupa ce a ramas impresionat de frumusetea acestei zone. Astfel, dupa o vizita realizata in micul sat de munte, la vremea aceea numit Podul Neagului, Carol se hotaraste a cumpere terenul din zona Piatra Arsa, un loc mai restras, unde in anul urmator achizitiei incep sapaturile pentru constructia castelului, dupa planul arhitectilor Johannes Schultz, Karel Liman si Carol Benesch. Interiorul a fost decorat de designerii J. D. Heymann din Hamburg, August Bembe din Mainz si Bernhard Ludwig din Viena cuprinzand, ca si exteriorul, numeroase elemente specifice stilului neorenasterii germane.

Inaugurarea oficiala a Pelesului a avut loc in anul 1883 insa extinderea acestuia a continuat pana in anul 1914, anul trecerii in nefiinta a regelui Carol I. In aceasta perioada, pe langa extinderea castelului, in jurul acestuia s-a construit Castelul Pelisor, Vila Sipot, Casa de Vanatoare Foisor, Corpul de Garda, Economatul, Grajdurile si Uzina Electrica.

Castelul Peles are o suprafata de 3200 mp, 170 de camere si peste 30 de bai, adapostind mai multe colectii valoroase de picturi, sculpturi, mobilier, tapiserii, statuete, ceramica, portelanuri, obiecte din aur si argint, vitralii, covoare si armuri. A fost primul castel electrificat in totalitate din Europa si printre putinele care beneficiau deja din anul 1883 de incalzire centrala.

Cele mai celebre sali, deschise si publicului, sunt: Holul de Onoare, cu al sau plafon mobil din sticla; Biblioteca Regala, cu numeroase volume imbracate in piele; Sala Florentina; Sala Maura; Sala de muzica; Sala de concerte; Sala de teatru; Sala armelor; Sala de consilii; Cabinetul de lucru; Sufrageria; Salonul turcesc si Apartamentul Imperial cu al sau celebru candelabru din cristale de Boemia.

Constructia castelului a avut un cost de aproximativ 16 milioane de lei-aur, fonduri provenite din averea personala a regelui Carol I, dobandite prin vanzarea unei mosii din Germania.

2. Castelul Bran

580_Castelul-Bran

Castelul Bran a fost construit intre anii 1377-1388 in locul unde exista deja o fortificatie din lemn, construita intre anii 1211-1225 de catre Cavalerii Teutoni. Constructia noii fortificatii din piatra a fost inceputa in urma acordului primit de sasii din Scaunul Brasovului de la regele Ludovic I al Ungariei. Asezarea strategica a castelului determina rolul acestuia, acela de fortareata la granita de est a Transilvaniei si cel de vama, retinand 3% din marfurile care intrau si ieseau din Transilvania. Urmatorul rege al Ungariei, Sigismund de Luxemburg, ii confera lui Mircea cel Batran, vasalul sau, dreptul de stapanire al castelului de la Bran in schimbul loialitatii sale. In acest mod, Branul trece sub autoritatea Tarii Romanesti si ramane asa pana in anul 1419, cand voievodul trece in nefiinta si castelul este pus in mainile principilor din Transilvania de catre Sigismund. In anul 1459 Vlad Tepes, aliat cu Branul si Brasovul si insarcinat de principii Transilvaniei sa apere granitele regiunii de atacurile otomane, ataca Brasovul prin Bran, pentru a rezolva un conflict izbucnit intre Tara Romaneasca si sasii brasoveni, ale caror taxe vamale cresteau continuu si care il sustineau pe oponentul sau la tron. In acest atac sute de sasi sunt omorati iar orasul Brasov  a fost devastat, domnitorul fiind numit Vlad Dracul datorita modului sau de razbunare, asa cum si otomanii l-au numit Vlad Tepes, datorita modului sau unic de a scapa de raufacatori, tragerea prin teapa.

Mai tarziu, in anul 1948, Scaunul Brasovului cumpara dreptul de folosinta pe 10 ani al Castelul Bran de la regele Valdislav al II-lea, urmand ca in anul 1651 Brasovul sa devina proprietar de drept al castelului, prin cumparare de la principele Gheorghe Rackoczi al II-lea. Dupa mutarea granitei dintre Transilvania si Tara Romaneasca la Pajura fortareata Bran incepe sa-si piarda valoarea, pentru multi ani fiind o simpla cladire administrativa. In anul 1920, in urma marii uniri a Romaniei, cetatenii brasoveni decid sa ofere castelul reginei Maria a Romaniei in semn de multumire pentru contributia sa la infaptuirea Marii Uniri. Regina Maria il transforma in resedinta a familiei regale a Romaniei, lucrarile de restaurare si amenajare fiind coordonate de arhitectul Karel Liman. Maria ii lasa castelul mostenire fiicei sale, principesa Ileana, care continua planurile de amenajare ale acestuia. In perioada regimului comunist Ileana impreuna cu familia sa este obligata sa paraseasca Romania, Branul intrand in proprietatea statului si fiind declarat muzeu. Castelul a fost retrocedat urmasilor de drept ai reginei Maria abia in anul 2006 iar intrarea de drept in posesia Arhiducelui Dominic, Arhiducesei Maria Magdalena si Arhiducesei Elisabeta s-a infaptuit in 2009, acestia continuand sa il lase deschis publicului.

Castelul adaposteste Muzeul Bran, care contine colectii de ceramica, mobilier, arme si armuri. In curtea domeniului se afla si un Muzeu al Satului, cu case traditionale din zona Rucar-Bran.

Din anul 1940 Branul adaposteste sacrofagul care contine inima reginei Maria, situat in cripta unei capele sapate in stanca, dincolo de valea castelului. Sacrofagul a fost adus la Bran de la Balcic, in momentul in care Romania a pierdut parte din teritoriile situate la sud de Dunare.

3. Castelul Corvinilor

castelul-de-la-hunedoara

Castelul Corvinilor a fost construit intre anii 1440-1480 de catre Ioan de Hunedoara, pe locul unei vechi fortificatii de pe o stanca situata pe valea paraului Zlasti. Ioan si familia sa au primit fortificatia in dar de la regele Sigismund de Luxembourg al Ungariei, datorita implicarii in stoparea atacurilor otomane. Constructia castelului s-a desfasurat pe mai multe etape, atat in perioada domniei lui Ioan de Hunedoara cat si dupa, secole de-a randul castelului fiindu-i aduse modificari. In ciuda tuturor modificarilor, constructia si-a pastrat stilul gotic, astazi fiind cel mai mare castel gotic din Europa de Est. Din constructia initiala, astazi se pastreaza donjonul, Turnul Buzduganelor, Turnul Capistrano, Sala Cavalerilor, fantana, capela si galera. Rolul fortaretei a fost de aparare dar in acelasi timp a servit si ca resedinta a familiei lui Ioan de Hunedoara.

Castelul se intinde pe o suprafata de 7000 mp, are 42 de incaperi, doua terase si doua poduri, unul dintre ele fiind cel care permite accesul principal, asezat pe patru piloni din piatra infipti in albia paraului Zlasti. Astazi muzeu si loc de organizare a diferitelor evenimente, castelul gazduieste mai multe colectii de arheologie, etnografie, arta decorativa si carte veche din perioada medievala si de dupa.

Cele mai cunoscute incaperi sunt: Camera de aur, Camera domnitelor, Sala dietei, Turnului Capistrano, Turnului buzduganului, Sala cavalerilor, temnita si capela, initial ortodoxa, transformata in capela catolica de-a lungul anilor.

Peretii interiori abunda in sculpturi si fresce, majoritatea reprezentand elemente din viata de zi cu zi a membrilor familiei corvinilor, urmasii lui Ioan de Hunedoara.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s